[1968. Glorifizierung des Repressionsapparates]
[1968. Glorificarea aparatului de represiune]
[1968. Glorificarea aparatului de represiune]
Nicolae Tăutu, „Ofiţerul de Securitate”, în: Securitatea, Nr. 3, 1968, p. 12 (Buletin intern pentru aparatul Securitătii Statului. Număr festiv dedicat aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea Securităţii, la 30 august 1948)
[20. September 1961. Mitteilung an die Abteilung „X”, um bestimmte Kennmelodien über Rundfunk zu senden, die als Kommunikationscode für den Auslandsagenten „Ioan Lăzărescu” bestimmt waren]
[20 septembrie 1961. Adresă către serviciul „X” privind difuzarea unor melodii ce constituiau un semnal codificat pentru agentul „Lăzărescu Ioan”, plasat ca agent în Republica Federală Germania]
ACNSAS, SIE2732, vol. 2, f. 138
[30. September 1961. Vorschlag zur Kontaktierung des Auslandsagenten „Ioan Lăzărescu”, genehmigt von Innenminister Alexandru Drăghici]
[30 septembrie 1961. Propunere de contactare a agentului „Lăzărescu Ioan”, aprobată de ministrul de interne, Alexandru Drăghici]
ACNSAS, SIE2732, vol. 2, ff. 144-145
[12. November 1965. Bericht des Agenten „Nicolae Dima“, alias „Dumitrescu Victor“, tätig in den administrativen Strukturen der evangelischen Kirche aus Kronstadt, den er seinem Führungsoffizier Oberleutnant Grigore Baiaş nach Erledigung eines Auslandsauftrags in der Bundesrepublik übergeben hat und in dem er eine Begegnung mit dem Vorsitzenden der siebenbürgisch-sächsichen Landsmannschaft, Erhard Plesch, schildert, der gesagt haben soll, in der Landsmannschaftsführung seien keine ehemaligen Nazis vertreten und die Landsmannschaft habe sich auch nicht für die Auswanderung von Leuten wie Fritz Cloos eingesetzt]
[12 noiembrie 1965. Raportul agentului „Nicolae Dima“, alias „Dumitrescu Victor“, activ în structurile administrativ-organizatorice ale bisericii evanghelice din Braşov, predat ofiţerului său de legătură lt. maj. Grigore Baiaş, după îndeplinirea unei misiuni în R.F. Germania, unde l-a contactat pe preşedintele asociaţiei saşilor ardeleni strămutaţi, Erhard Plesch, care i-a spus că în conducerea asociaţiei – Landsmannschaft-ului – nu există foşti nazişti şi că organizaţia nu a intervenit în favoarea emigrării din ţară a unor persoane ca Fritz Cloos]
ACNSAS, R137 794, vol. 2, ff. 155-161
[28. Oktober 1975. Nichtunterzeichneter Bericht über die Tätigkeit des „Erfinders"– inventatorul – „Kaiser"* im Laufe des Jahres 1975, verfasst auf einer IBM-Schreibmaschine mit großen Lettern, der für die übergeordneten Organe bestimmt war und in dem das Datum des nächsten geplanten Treffens in „Viişoara"** am 17. Februar 1976 mit Oberst Ion Humelnic vermerkt ist. Auszug.]
[28 octombrie 1975. Raport privind analiza activităţii inventatorului „Kaiser"*în cursul anului 1975, dactilografiat cu maşină de scris IBM, cu litere mari, destinat organelor superioare, nesemnat, din care rezultă că următoarea întîlnire a colaboratorului neoficial va avea loc pe data de 17 februarie 1976, la „Viişoara"**, cu col. Ion Humelnic. Fragment.]
Data | Locul | Note inventive file | Recompense | Obs. | |
17.2. | Salzburg | 20 | 1800 DM | ||
21.2. | Salzburg | - | - | ||
27.3. | Salzburg | 20 | 1200 DM | ||
28.4. | Viena | 21 | 1000 DM | ||
29.5. | Kufstein | 16 | 900 DM | ||
31.8. | Wels | 17 | 1000 DM |
ACNSAS, SIE 2732, vol. 24, f. 544
* Ab 1974 taucht Fritz Cloos in den Akten unter dem Decknamen „Radovan" auf, später unter „Kaiser" und Anfang der 1980-er Jahre unter „Marton" oder „Martin".
** „Viişoara" ist der Deckname für Wien.
* După 1974 Fritz Cloos apare în dosare cu numele conspirativ „Radovan", transformat mai tîrziu în „Kaiser", iar la începutul anilor 1980 sub numele de „Marton”, respectiv „Martin”.
** „Viişoara" este denumirea conspirativă pentru Viena.
Der Begriff „inventator"– „Erfinder"– war die konspirative Bezeichnung der Auslandsabteilung der Securitate (DIE – Direcţia Informaţii Externe) für die im Ausland tätigen inoffiziellen Mitarbeiter der rumänischen Geheimpolizei.
Termenul „inventator" era în documentele DIE – Direcţia Informaţii Externe - denumirea conspirativă folosită pentru informatori plasaţi în străinătate.
***
[25. März 2000. Interview mit dem 91-jährigen Fritz Cloos, in dem er seine Tätigkeit während des Nationalsozialismus herunterspielt, die Existenz des Antisemitismus innerhalb der siebenbürgisch-sächsischen Bevölkerung kategorisch abstreitet, seine Aktivität als SD-Agent nicht erwähnt und behauptet, die Einreihung junger rumäniendeutscher Männer zur Waffen-SS sei ausschließlich eine Initiative des Berliner NS-Regimes gewesen; ferner behauptet er, nach seiner Ausreise in die Bundesrepublik 1961 jegliche Ämter innerhalb der Landsmannshaft nur deshalb abgelehnt zu haben, um diese Organisation wegen seiner früheren politischen Tätigkeit vor „Anfeindungen” zu bewahren; er beschreibt sich als ein Sozialdemokrat und Menschenfreund, dem es ausschließlich um das Wohl seiner ehemaligen rumäniendeutschen Landsleute ging, denen er als Mitglied im „Flüchtlings- und Vertriebenenbeirat” der SPD helfen wollte, in die Bundesrepublik Deutschland auszureisen]
[25. März 2000. Interviu cu Fritz Cloos, în vîrstă de 91 de ani, în care bagatelizează activitatea sa din timpul nazismului, fără să amintească de rolul său ca agent în cadrul Serviciului de Securitate, SD, neagă categoric existenţa antisemitismului în rîndurile saşilor ardeleni, susţinînd că înrolarea tinerilor germani din România în detaşamentele Waffen-SS a fost o iniţiativă exclusivă a regimului naţional-socialist de la Berlin; în acelaşi timp susţine că după plecarea sa în R.F. Germania, în 1961, a refuzat să deţină vreo funcţie în cadrul organizaţiei repatriaţilor – Landsmannschaft– pentru a nu o expune unor atacuri din cauza faptului că a desfăşurat, în trecut, activităţi politice compromiţătoare; apoi se descrie pe el însuşi ca un social-democrat şi filantrop, interesat doar de soarta foştilor săi compatrioţi germani din România pe care, în calitatea sa de membru în Consiliul pentru refugiaţi şi izgoniţi al Partidului Social-Democrat din Germania, a încercat doar să-i ajute să emigreze în R.F.G.]
Ewald Lingner, „’Die Stärke der Demokratie ist die starke Persönlichkeit’. Der 91-jährige Friedrich Cloos blickt auf das 20. Jahrhundert zurück”, in: Neue Kronstädter Zeitung, Folge 1, 25. März 2000, S. 3.
Fortsetzung von - continuare de la:
Weiter hier. Mai departe aici.
Aktualisiert - actualizat, 7. 12. 2013, 20:44 h